Publicat la 25 aprilie 2015.
Autor: pr. Dwight Longenecker
Traducere: Teodora Capan
Sursa: Patheos.com, 15 aprilie 2015

Căsătorie

Există atât de multă confuzie între iubire şi căsătorie în societatea noastră. Aşadar aici sunt 10 lucruri pe care orice catolic ar trebui să le ştie despre căsătorie:

1. Căsătoria este ceva dat de la Dumnezeu. Nu e doar o instituţie socială sau o idee romantică. Căsătoria nu este o ocazie sentimentală sau un motiv pentru o petrecere mare. Nu este ceva ce facem individual sau ca trib ori societate. Căsătoria vine de la Dumnezeu. Începutul Bibliei arată bărbatul şi femeia împreună după planul lui Dumnezeu. Căsătoria a fost susţinută de Isus Cristos, societatea umană, judecata corectă şi experienţa universală a umanităţii. Căsătoria se poate să fi luat forme uşor diferite în societăţi diferite, dar esenţa căsătoriei – un bărbat şi o femeie împreună pentru a se completa unul pe celălalt şi a fi uniţi pe viaţă – rămâne general valabilă.

2. O căsătorie validă este cea dintre un bărbat şi o femeie. Căsătoria se bazează pe ordinea naturală. Bărbatul şi femeia se potrivesc împreună. Se potrivesc pentru a avea relaţii conjugale şi a avea copii. Doi bărbaţi sau două femei se pot iubi şi acest lucru poate fi bun şi frumos, dar aceasta se numeşte prietenie, nu căsătorie. Prietenii nu au relaţii intime. Doar soţul şi soţia – bărbatul şi femeia – au. Aşadar, chiar dacă societatea face legi în contradicţie cu acest adevăr evident, o căsătorie nu poate avea loc între două persoane de acelaşi sex.

3. Căsătoria este un angajament pe viaţă. Pentru catolici căsătoria este pe viaţă. Dacă eşti căsătorit valid cu o persoană, atunci eşti căsătorit cu acea persoană până când unul dintre voi moare. Chiar dacă te desparţi, încă eşti căsătorit cu acea persoană. Chiar dacă obţii un divorţ civil, în ochii Bisericii încă eşti căsătorit cu acea persoană. Dacă acea căsătorie este validă atunci eşti căsătorit pe viaţă. Dacă eşti separat sau divorţat nu te poţi căsători cu altcineva, pentru că aceasta ar însemna să comiţi adulter, care este un păcat grav. De asemenea, nu poţi avea relaţii intime cu altcineva, pentru că aceasta ar însemna tot adulter.

4. Pentru ca o căsătorie să fie validă, bărbatul şi femeia trebuie să fie liberi să se căsătorească. Nu te poţi căsători cu cineva care e deja căsătorit.

5. Pentru ca o căsătorie să fie validă, bărbatul şi femeia trebuie să înţeleagă natura căsătoriei şi să facă jurămintele cu consimţământ deplin şi liber. Oamenii se căsătoresc din multe motive, dar fie nu înţeleg complet ce fac sau nu şi-au dat consimţământul deplin şi liber. Dacă există circumstanţe sau intenţii care să limiteze capacitatea lor de a-şi da un consimţământ liber, deplin şi matur, atunci căsătoria poate fi invalidă.

6. Pentru ca o căsătorie să fie validă pentru un catolic mai trebuie să fie respectate câteva cerinţe. Un catolic trebuie de asemenea să se căsătorească în „forma” corespunzătoare. Aceasta înseamnă este că el trebuie să se căsătorească cu un alt catolic într-o biserică catolică, conform ritualului catolic, oficiat de un preot sau diacon catolic (doar în ritul latin celebrantul poate să fie şi un diacon). Dacă eşti catolic, nu te poţi căsători într-o „capelă” din Las Vegas, pe plajă sau pe vârful muntelui. Nu poţi fi căsătorit de către un pastor luteran sau un preot episcopalian. Nu îţi poţi alege o biserică luându-te după care e mai frumoasă. Totuşi, chiar dacă există un motiv bun pentru ca un catolic să nu se căsătorească cu un necatolic sau în alt loc de către un alt ministru sacru, se poate cere de la Episcop permisiunea de a fi scutit de forma obişnuită.

7. Un decret de recunoaştere a nulităţii căsătoriei nu este un „divorţ catolic”. O căsătorie poate fi declarată nulă sau neexistentă de către autorităţile competente ale Bisericii. După investigaţiile corespunzătoare, autoritatea poate decide că acea căsătorie nu a existat niciodată. Se poate de asemenea să fie pe motivul că unul dintre parteneri nu era liber să se căsătorească sau pentru că din motive complexe, una dintre persoane nu a putut încheia o căsătorie validă.

8. Un decret de recunoaştere a nulităţii nu are de a face cu calitatea relaţiei. Nu poţi cere un asemenea decret pentru că soţul s-a dovedit a fi un nesuferit sau soţia nu a fost fidelă. Aţi promis că veţi fi împreună „la bine şi la rău”, vă amintiţi? Un decret de recunoaştere a nulităţii nu are de a face cu ceea ce se întâmplă în cadrul căsătoriei. Este o decizie bazată pe faptul dacă a fost sau nu valid încheiată de la început. Motivele pentru problemele din cadrul căsătoriei poate existau în momentul încheierii ei şi ar putea însemna că a fost invalidă, dar motivele prezente ale problemelor în căsătorie – chiar dacă sunt grave – nu stau la baza deciderii nulităţii.

9. Pentru catolici căsătoria este un Sacrament. Nu este doar o poveste de dragoste în care bărbatul şi femeia se îndrăgostesc şi trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi. Dincolo de romantism şi iubire erotică, căsătoria este un Sacrament. Ce este un Sacrament? Este o taină sacră în care aspectele fizice ale vieţii devin canale ale harului divin. Cu alte cuvinte, prin aspectele fizice ale vieţii de căsătorie – totul de la a avea relaţii intime până la a face micul dejun, a câştiga bani sau a te certa şi a te împăca – poate fi o conectare la viaţa divină. De aceea spunem că Sacramentul Căsătoriei este dat de Dumnezeu şi nu ne putem juca cu elementele de bază a ceea ce este cu adevărat căsătoria.

10. Căsătoria este parte a misterului lui Cristos şi a Bisericii Lui. În Vechiul Testament Dumnezeu a spus că va veni şi va fi mirele poporului Lui. Isus a folosit imaginea nupţială de multe ori în învăţăturile sale. S-a numit pe El „Mirele”, iar pe cei care îl urmează „mireasă”. Sfântul Paul spune că soţii trebuie să îşi iubească soţiile „aşa cum Cristos şi-a iubit Biserica”. Foloseşte imaginea nupţială în mod repetat pentru a vorbi despre Biserică – „mireasa lui Cristos”. Aceasta înseamnă că unirea între oameni prin căsătorie ne leagă de misterul lui Cristos şi al Bisericii Sale. Prin Sacramentul Căsătoriei învăţăm cum este iubirea lui Dumnezeu. Prin misterul căsătoriei experimentăm unitatea pe care un credincios o are cu Isus Cristos însuşi.

De aceea Biserica Catolică nu poate modifica elementele de bază ale căsătoriei, deoarece atunci când schimbăm definiţia căsătoriei schimbăm şi înţelegerea noastră cu privire la mântuire. Când schimbăm definiţia căsătoriei schimbăm înţelegerea faţă de Cristos şi Biserica Lui. Când schimbăm căsătoria schimbăm aşadar relaţia noastră cu Dumnezeu. Din acest motiv Biserica Catolică este împotriva a tot ce răneşte sau strică o căsătorie. De aceea este împotriva adulterului, a curviei, a concubinajului, a homosexualităţii, a masturbării, a prostituţiei, a pornografiei, a divorţului, a recăsătoririi, a bigamiei, a abuzului sexual, a violului, a contracepţiei artificiale, a fertilizării in vitro şi a altor lucruri care distrug preţiosul şi veşnicul Sacrament al Căsătoriei.