Pentru a face o Spovadă bună, este nevoie de pregătire în prealabil. Cu cât este făcută mai bine pregătirea anterioară, cu atât sunt mai abundente harurile și pacea care vin în suflet. Mai jos urmează 10 scurte îndrumări pentru a face o Spovadă bună.

1. Îmbunătățirea modului de primire. Ca și catolici, două dintre cele mai importante acțiuni pe care le putem face sunt a merge la Spovadă și a primi Sfânta Împărtășanie. În aceste Sacramente avem contact direct cu Domnul și Mântuitorul nostru Isus Cristos. Așadar, trebuie să facem un plus de efort pentru a îmbunătăți întâlnirile noastre cu Isus în aceste Sacramente. Cu alte cuvinte, nu trebuie să tratăm niciodată aceste Sacramente cu ușurătate. Totodată trebuie să fim profund conștienți de importanța dispoziției cu care primim harul. Abundența de haruri vine în raport direct cu dispoziția celui care le primește. Pe pereții sacristiilor Misionarilor Carității este scris: „Celebrează această Liturghie ca și când ar fi prima, ultima și singura ta Liturghie”. Putem aplica același principiu: „Spovedește-te ca și când ar fi prima, ultima și singura ta Spovadă”.

2. Rugăciunea înainte de Spovadă. Totul este har! O sursă abundentă de har este comuniunea sfinților. De ce să nu ne rugăm marilor confesori pentru a ne ajuta să facem o Spovadă bună? Iată aici câțiva: Parohul de Ars – Sfântul Ioan Maria Vianney; Sfântul Ioan Bosco; Sfântul Leonard din Porto Maurizio; Sfântul Leopold Mandic; Sfântul Padre Pio; Sfântul Francisc Regis; Sfântul Alfons Liguori; Sfântul Anton Claret și Sfântul Ignațiu de Loyola. Să cerem puțin ajutor de la prietenii noștri – sfinții. Să ne rugăm lor să ne ajute să ne spovedim cum trebuie – fiecare Spovadă să fie mai bună decât cea de dinainte.

3. Pregătirea din seara precedentă. Ne poate fi de mare folos un chestionar bun pentru examinarea conștiinței. Apoi să găsim un loc liniștit și contemplativ, pentru a ne examina conștiința. Să folosim crucifixul și imaginea Milostivirii Divine pentru a ne stimula părerea de rău și încrederea. Să scriem apoi păcatele pe o foaie, pentru a nu le uita când suntem în confesional! Totodată, să ne rugăm pentru confesorul nostru – îngerului său păzitor – înainte să intrăm în confesional!

4. Autocunoașterea. Între pașii clasici pentru a face o Spovadă bună se numără părerea de rău dar și propunerea hotărâtă de îndreptare. Aceasta necesită o reluare a filmului vieții pentru a vedea diferitele căderi în păcat. În același timp presupune și conștientizarea cauzelor care au condus la păcat. Poate viața noastră spirituală este pusă în pericol de o anumită persoană. Cine știe, poate de o situație recurentă la muncă sau în familie? Sau poate de starea de oboseală fizică? Mai mult, poate de folosirea necorespunzătoare a mijloacelor electronice de comunicare și de lipsa de prudență? Vom remarca deseori un anumit model stabilit care duce la alunecare și la cădere. Din acest motiv, a ne face cu fidelitate examinarea zilnică a conștiinței poate fi un instrument valoros pentru a ne cunoaște pe noi înșine și pentru a dobândi cunoștințele necesare pentru evitarea ocaziilor de păcat.

5. Pasaje biblice pentru pregătire. Biserica recomandă cu putere folosirea Sfintei Scripturi ca o modalitate de pregătire pentru o mai bună primire a Sacramentelor. Sunt două pasaje excelente pe care le-aș recomanda: Luca 15 și Psalmul 51 (50). În capitolul 15 de la Luca sunt prezentate parabolele milostivirii lui Dumnezeu, iar cea mai importantă este parabola fiului risipitor. Iar rugându-ne Psalmul 51, avem unul dintre cele mai bune „Acte de căință” scrise vreodată, de nimeni altul decât regele David, după ce a comis adulter cu Batșeba și a omorât un om nevinovat. Rugându-ne cu Cuvântul lui Dumnezeu adăugăm mai multă putere rugăciunii!

6. Spovada frecventă. Sfinții recomandă cu putere Spovada frecventă ca un mod foarte eficient de a crește în harul sfințitor. Spovada fie redă harul sfințitor, fie îl sporește. Evident, aceasta presupune o pregătire conștiincioasă!

7. Harul sacramental. Fiecare Sacrament transmite har sfințitor. Totuși, fiecare Sacrament transmite și un har specific lui. De exemplu, harul specific din Euharistie sau Împărtășanie este cel al hranei sufletești. Este Pâinea vieții pentru călătoria spre viața veșnică. Harul sacramental al Spovezii este diferit. El este vindecarea sufletească! Isus a venit să ne hrănească cu Trupul, Sângele, Sufletul și Divinitatea Sa. Mai mult, El a venit ca un Doctor Divin. În Biblie, îl vedem de atâtea și atâtea ori pe Isus vindecând. Orbii, surzii, surdomuții, leproșii, paraliticii, chiar și morții au fost vindecași și readuși la viață de către Isus. Chiar și acum, în contextul Bisericii, Trupul Mistic al lui Cristos, Isus ne vindecă. Sacramentele de vindecare sunt Spovada și Ungerea Bolnavilor.

8. Calitățile unei Spovezi bune. În Jurnalul Sfintei Faustina, cele mai importante calități pentru o Spovadă bună sunt: 1) sinceritatea și deschiderea completă; 2) umilința; 3) ascultarea. Aderând la aceste calități nu putem greși! Să ne amintim! Dorim să ne străduim să facem Împărtășanii și Spovezi bune până la sfârșitul vieților noastre!

9. Evitarea descurajării. Chiar dacă poate cădem des în păcat, să nu ne lăsăm pradă descurajării. Unele obiceiuri proaste pot să nu ne dea pace de-a lungul a zeci de ani. Mulți au o spiritualitate de „microunde” – să devenim sfinți instant! Lucrurile nu merg așa! Schimbarea se face adesea încet și presupune efort și suferință. Cheia este să continui să te rogi, să muncești și să lupți ca un adevărat soldat al lui Cristos pentru a fi eliberat din lanțurile păcatului. Desigur, un mesaj cheie din Jurnal este acela că cel mai rău lucru ce se poate întâmpla este să nu mai avem încredere în infinita milostivire a lui Dumnezeu. Așa cum ne amintește Sfântul Paul: „Unde s-a înmulțit păcatul, s-a revărsat cu prisosință harul”.

10. Maria și milostivirea. Să nu uităm niciodată să o rugăm pe Fecioara Maria să fie prezentă atât în pregătirea noastră îndepărtată cât și în cea imediată pentru Spovadă. Să o rugăm chiar pe Maria să vină cu noi în confesional, ca să ne ajute să facem o Spovadă bună. Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea a numit sanctuarele mariane – Lourdes, Fatima, Guadalupe – „clinici spirituale”. Cât este de adevărat! Șiruri de penitenți așteaptă să îl întâlnească pe Isus cel milostiv în confesional în aceste sanctuare mariane. Printre multele titluri frumoase ale Mariei se numără și acestea: „Maica milostivirii, Maica bunului sfat, Vindecătoarea bolnavilor”. În spatele multor convertiri puternice se află, desigur, harul lui Dumnezeu, dar totodată și mijlocirea maternă a Mariei!
Autor: Sam Guzman
Traducere: Teodora Capan
Sursa: CatholicExchange.com