Preoţi înmormântaţi în cimitirul din Valea Mare-Faraoani.

La sfârșitul anului trecut părintele Cornel Cadar a vizitat comunitatea noastră și a adunat informațiile și fotografiile necesare pentru a face cunoscut tuturor celor interesați despre preoții înmormântați în Cimitirul din Valea Mare – Faraoani. Prezentăm în continuare materialul realizat de responsabilul cu presa în dieceza noastră.

Cimitirul din Valea Mare este comun pentru cele două comunităţi. În mijloc este biserica veche din lemn cu hramul sfântul Martin. Undeva mai jos este o casă mortuară construită nu demult. Cu scopul de a identifica mormintele preoţilor şi a face fotografii, în cimitirul acesta am fost de mai multe ori. Mai întâi cu pr. Anton Cîtea, paroh de Faraoani, în noiembrie 2011. Ultima dată la sfârşitul lunii octombrie 2013 cu pr. Iosif Dămătăr, paroh de Valea Mare. În acelaşi timp, părinţii parohi din cele două comunităţi mi-au pus la dispoziţie registrele parohiale şi m-au ajutat să găsesc preoţii notaţi în ele. În casa parohială de la Valea Mare se află şi fotografiile preoţilor decedaţi notaţi în registre.

În cimitir şi în biserica de lemn sunt înmormântaţi cel puţin 15 preoţi.

Biserica veche din cimitir, făcută din bârne de lemn, nu se ştie exact când a fost construită. Un indicator, aşezat aproape de poarta cimitirului, avertizează că este din secolul al XV-lea. Unii dau ca dată a construirii bisericii 26 octombrie 1435, cu pereţii, uşile şi grinzile din inimă de stejar, acoperită la început cu paie.

În biserică sunt inscripţii în lemn şi câteva cruci din lemn, printre care a pr. Anton Sar (1913-1983) şi alta din 1843 scrisă în maghiară. Aici sunt înmormântaţi preoţi. Din păcate, nu mai au nici un semn. Doar registrele din arhivă mai amintesc numele unora dintre ei şi locul unde au fost înmormântaţi în biserică. Într-un articol precedent era notat un preot ucis la Valea Seacă de tâlhari şi înmormântat în această biserică. Registrul de înmormântaţi 1805-1884 (3/1805) din Arhivele Statului de la Bacău notează că pr. Remigius Silvestri din Pianoro (zona Bologna), Provincia Italia, de 22 de ani misionar, a murit la 10 aprilie 1813, la 53 de ani; ca misionar a întâmpinat multe dificultăţi, iar la 8 aprilie 1813 a fost atacat de 8 sau 10 tâlhari la ora două noaptea, după obiceiul turcilor, care i-au provocat mai multe răni la cap, lăsându-l mort. Au furat câteva sute de lei. În cele din urmă şi-a revenit, punându-şi lucrurile în ordine. A murit după două zile, îngrijit fiind de pr. Andrei del Chiari. A fost înmormântat de pr. Dominic Broccani, ex-prefect, împreună cu alţi misionari, în biserica „Sfântul Martin” din Vale în partea Epistolei (stânga), în faţa altarului.

Într-un registru care se păstrează în Arhivele Statului din Bacău (Mitrice, Parohia Catolică Faraoani, dosar 2/1793, f. 404) este notat că pr. Alois Maffei, 63 de ani, a decedat în casa parohială din Faraoani la 11 septembrie 1809. A fost înmormântat în ziua de 14 septembrie în biserica „Sfântul Martin”. Pr. Remigius Silvestri l-a spovedit, iar pr. Dominic Broccani i-a dat sfintele taine în ziua de 30 august.

Într-un alt registru care se păstrează în Arhivele Satului din Bacău (Mitrice, Parohia Catolică Faraoani, dosar 2/1830, f. 189) este notat că pr. Vincenţiu-Ştefan Mandy, OFMConv., din Transilvania, a decedat la 17 aprilie 1832, în urma unei boli, la vârsta de 29 de ani, după 6 ani de misiune în Moldova. A fost îngrijit cu sfintele taine şi înmormântat în cimitirul din Faraoani. La înmormântare au fost pr. Rafael Maciejenski, pr. Anton Finta, pr. Iosif Borsatto, pr. Iosif Langhi, pr. Francisc Pellegrini şi mulţi credincioşi.

Din alte surse (ex. Necrolog) se ştie că pr. Anton-Pancraţius Finta, OFMConv., originar din Transilvania, a fost ucis de hoţi la 3 iunie 1849 şi înmormântat la Faraoani, fără să se precizeze dacă în biserică sau în cimitir. Registrul din Arhivele Statului din Bacău (Mitrice, Parohia Catolică Faraoani, dosar 2/1830, f. 212) nu notează nimic, dar la 6 iunie 1849 se vede clar că este un alt paroh, după ce pr. Finta notase ultima înmormântare la 22 mai 1849.

În cimitir, cum intri pe poartă, pe partea dreaptă, după un rând de tuia, sunt mai multe morminte de-ale preoţilor. Primul este al pr. Petru Mareş. Înconjurat cu un perimetru generos din marmură, în partea dinspre alee, mormântul are ridicată o placă din marmură maro aşezată pe un soclu. De o parte şi de alta sunt două coloane din marmură albă. Inscripţia de pe placă arată de ce perimetrul este mare. De fapt e vorba despre două morminte. Un loc este rezervat pentru fratele părintelui răposat. Pe placă, în centru, este notat: „Pr. Mons. Dr. / Petru Mareş / 28.06.1940 – 17.09.2009 / Capelanul Sfântului Părinte / Pr. Iosif Mareş / 02.01.1950 – / dieceza Sf. Hipolit (Austria) / Cred în învierea morţilor / cred în viaţa veşnică”. În stânga este gravată monograma lui Cristos, iar în dreapta, un spic de grâu, un strugure şi o frunză de viţă-de-vie. În fotografia făcută în 2011 apare şi crucea de lemn, legată de una dintre coloane. Între timp, a rămas doar piciorul crucii. Pe partea cealaltă a plăcii este gravat un rozariu în formă de inimă, având în centrul trei figuri greu de recunoscut.

Liber mortuorum Faraoani 2003- (p. 65, poziţia 27) notează că pr. Petru Mareş, născut la Faraoani la 28 iunie 1940, a decedat la Bacău la 17 septembrie 2009. Îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la Faraoani la 21 septembrie 2009, celebrant fiind ep. Petru Gherghel.

Următorul mormânt este al pr. Ioan Ciceu. Împrejmuirea este din ciment placată cu marmură. Placa este asemănătoare cu a celuilalt mormânt, din marmură maro aşezată pe un soclu. În stânga sus sunt două fotografii tip medalion: una a părintelui răposat şi cealaltă a unui nepot. Dedesubt este gravată o cruce şi o floare, iar în partea dreaptă, spicul de grâu, strugurele şi frunza de viţă-de-vie. În centru este notat: „Aici odihnesc în Domnul / Pr. Ciceu Ioan / N. 8.10.1941- †26.11.2002 / Ciceu Ciprian / N. 12.04.1974 – D. 21.08.1988 / Domnul spune eu sunt adevărul şi viaţa”.

Liber mortuorum Faraoani 1997-2002 notează: Pr. Ioan Ciceu, născut la Faraoani, a decedat la 26 noiembrie 2002, 61 de ani. Îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la Faraoani la 30 noiembrie 2002, celebrant fiind ep. Petru Gherghel.

Al treilea mormânt este al pr. Anton Farcaş. Împrejmuirea este din ciment placată cu marmură. În capătul dinspre alee cu crucea în centrul se ridică două pagini dintr-o carte deschisă, totul din marmură de culoare închisă. Pe cruce este gravată monograma lui Cristos. Pe pagina din stânga, sub fotografia gravată, este notat: „Pr. Anton Farcaş- / Gherghina / 12.06.1959-16.02.2010” Pe pagina din dreapta: „«Tu eşti / preot în / veci» / (Evr 5,6)”. Pe partea cealaltă în stânga este gravată o coroană, iar dedesubt flori. În partea dreaptă: „Lucruri mari / mi-a făcut cel / atotputernic” / (Magnificat)”.

Liber mortuorum Faraoani 2003- (p. 69, poziţia 2) notează că pr. Anton Farcaş-Gherghina, născut la Bacău la 12 iunie 1959, a decedat la Târgu Mureş la 16 februarie 2010, având domiciliul în Iaşi. Îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la Faraoani la 20 februarie 2010, celebrant fiind ep. Aurel Percă.

După trei morminte de ale credincioşilor urmează mormântul pr. Anton Ghiurcă. Împrejmuirea este placată cu marmură gri, fiind aşezată pe un soclu placat la fel. În partea dinspre alee se ridică crucea în mijlocul a două pagini de carte deschisă. În stânga, sub fotografia părintelui este notat: „Preot prof. Anton Ghiurcă / 13.12.1950- † 24.11.2010” Pe pagina din dreapta: „Şi în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către el: / Să trecem pe ţărmul celălalt / (Mc 4,35)”. Pe partea cealaltă, în partea dreaptă: „Sufletul meu îl preamăreşte pe domnul” / (Lc 1,46)”.

Liber mortuorum Faraoani 2003- (p. 75, poziţia 32) notează că pr. Anton Ghiurcă, născut la Bacău la 13 decembrie 1950, a decedat la Iaşi la 24 noiembrie 2010, având domiciliul în Iaşi. Îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la Faraoani la 27 noiembrie 2010, celebrant fiind ep. Petru Gherghel.

În faţa bisericii puţin mai jos se află mormântul pr. Dominic Migliorati. Este doar o cruce din fier, aşezată pe un postament de ciment. Pe cruce pe o tăbliţă este notat: „IHS / Aici aşteaptă învierea rămăşiţele / pământeşti ale prea cucer. sale / p. Dominic Migleorati OF-MIN-CONV / Decan de Bacău şi paroh râvnic de / Faraoani. V. Mare timp de 40 ani / decedat în ziua de 2 (!) martie 1901 / aibă parte cu drepţii”. La baza crucii se află o placă de piatră care are înscrisul: „Aici aşteaptă învierea / rămăşiţele pământeşti ale / prea cucer. sale p. Dominic Migliorati / O.F. MIN. CONV / Decan de Bacău şi paroh râvnic de / Faraoani şi Valea Mare timp de 40 ani / decedat în ziua de 12 martie 1901 / aibă parte cu drepţii”. Această placă a fost cândva în biserica veche. Pr. Ioan Ferenţ a văzut-o acolo la începutul secolului trecut şi o descrie pe una dintre fişele sale pe care le păstrează actualmente nepotul său, pr. Eduard Ferenţ.

Registrul decedaţilor din Faraoani 1897-1995 (p. 15, poziţia 8) notează în limba latină că pr. Dominic Migliorati din Ordinul Fraţilor Minori Conventuali, paroh de Faraoani 40 de ani, decan şi guardian, a decedat în casa parohială din Faraoani la 12 martie 1901, într-o zi de luni, la ora 3 şi 30 (?) după-amiază. Îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat a treia zi, într-o zi de miercuri, în cimitirul „Sfântul Martin”. Pr. Bernardin Maria Buselli, OFMCOnv., l-a spovedit şi împărtăşit când era bolnav, iar înainte de moarte pr. Daniel Petrobono l-a spovedit şi l-a întărit cu Viaticul şi cu sfântul Maslu. La înmormântare au participat: pr. Daniel Petrobono, vicar general, pr. Anton Caneve, ministru provincial.

Aproape de crucea pr. Migliorati, pr. Anton Cîtea mi-a arătat o alta fără nici o inscripţie, care, conform celor relatate de unii bătrâni ai satului, ar fi a unui preot, dar nimeni n-a putut să precizeze despre care preot este vorba.

În faţa bisericii puţin înăuntru se află cavoul preoţilor. Aici sunt înmormântaţi şase preoţi. Pe marginea unei placi de beton se ridică un gărduţ din fier care înconjoară cavoul. În faţă, înspre sat, se ridică trei cruci din marmură aşezate pe postamente, cea din mijloc fiind mai mare. Înscrisurile şi fotografiile preoţilor decedaţi sunt pe plăcile de sub cruci sau pe postamentul de sub crucea din mijloc. Pe placa de sub crucea din stânga pe un sul gravat este notat: „Preot fr. conventual / Ioan Butnaru / N. 24.XI.1914 – D. 13.I.1989 / Oare unde a putut sta atîta / bunătate, umilinţă, martiraj, / şi mai presus de toate / credinţă? Cultură enciclopedică, / suflet uriaş, demnitate stoică. / Ne vom ruga pentru sufletul / tău mare cît un munte şi / puternic cît o furtună / răscolitoare”. Sus în stânga este o cruce gravată şi apoi un medalion cu fotografia părintelui.

Liber mortuorum Faraoani 1980-1996 (p. 55) notează că pr. Ioan Cochior-Butnaru a decedat la Faraoani la 13 ianuarie 1989, 75 de ani. Născut la Faraoani, îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la Faraoani la 17 ianuarie 1989, celebrant fiind pr. Alois Fechet. „Au mai participat 43 de preoţi şi un mare număr de credincioşi din comunităţile vecine”. În stânga plăcii este gravat o ramură, probabil de măslin. Rămâne de rezolvat data naşterii care în Necrolog apare 26 octombrie 1914.

Pe placa de sub crucea din centru sub florile de crin gravate se află fotografie sub care este notat: „Fr. Ioan-Maria Duma. / ORD. MIN. CONV., / EPISCOP / NAS. 1896 DEC. 1981 / Să se odihnească în pace, în numele / Domnului nostru Isus Cristos, / Amin”.

Liber mortuorum Valea Mare 1975-1992 (p. 31, tom I, poziţia 16) notează că ep. Ioan Duma a decedat la Târgu Jiu la 16 iulie 1981, 85 de ani. Născut la Valea Mare, îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la 21 iulie 1981, celebrant fiind Mons. Petru Gherghel, ordinarius.

Pe aceeaşi placă în partea de jos sunt notate datele pr. Valentin Farţade-Gabor. Textul înconjoară fotografia: „Pr. Valentin-Maria / Farţade-Gabor / OFMConv / M-am făcut totul / pentru toţi! / 1 COR 9.22 / 17.12.1976 5.07.2003”. Pe postamentul de jos, în centru, pe o placă de marmură neagră este scris: „R.P. Valentin-Marie Farţade-Gabor / ALTER CHRISTUS / SANCTUS IUVENIS / Fils trés aimant de la Vierge Marie / Modele de piété et de charité. / Puissions-nous, pretres, religieux, / séminaristes, enfants de Dieu, / suivre son exemple / et imiter ses vertus. / Son ami P. Michel-Marie Zanotti-Sorkine”.

Matricola de înmormântări, vol. I, Valea Mare (p. 6, poziţia 30), notează că pr. Valentin Farţade-Gabor a decedat la Valea Mare (!), într-un accident auto, la 5 iulie 2003, îngrijit în aceeaşi zi cu sfintele taine. Născut la Valea Mare (Valea de Sus) la 17 decembrie 1976, a fost înmormântat la Valea Mare la 7 iulie 2003, celebrant fiind ep. Anton Coşa, cu participarea pr. Ioan Ciuraru, provincial, şi a 120 de preoţi. Publicaţiile vremii arată că a murit într-un spital din Iaşi.

Tot pe postamentul crucii din mijloc în stânga, sub fotografie este notat: „Pr. Luca Lucian / N. 13.12.1927 / D. 6.12.2000”.

Liber mortuorum Valea Mare 1993-2002 (p. 58, tom I, poziţia 48) notează că pr. Luca Lucian a decedat la Iaşi la 6 decembrie 2000, 73 de ani. Născut la Satu Nou-Bâra, îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la 9 decembrie 2000 la Valea Mare, celebrant fiind ep. Anton Coşa, cu participarea a 84 de preoţi.

În dreapta postamentului este notat: „Pr. Anton Sar / N. 31.05.1913 / D. 30.12.1983”.

Liber mortuorum Faraoani 1980-1996 (p. 24) notează că pr. Anton Sar a decedat la Bacău la 30 decembrie 1983, 71 de ani. Născut la Faraoani, sfinţit preot la 28 aprilie 1957, îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la Faraoani la 2 ianuarie 1984, celebrant fiind ep. Petru Gherghel.

Sub crucea din stânga se află placa de marmură pe care sunt notate datele pr. Ioan Gherghina. În dreapta plăcii este gravat o ramură, probabil de măslin. Sub fotografie şi crucea mică gravată este sulul pe care este scris: „Preot / fr conventual / Ioan / Gherghina / 25.III.1915 d. 21.XII.1998 / Am purtat lupta / cea bună / 2 Tim IV,7”.

Liber mortuorum Valea Mare 1993-2002 (p. 41, tom I, poziţia 34) notează că pr. Ioan Gherghina a decedat la 22 decembrie 1998, 83 de ani. Născut la Valea Mare, îngrijit cu sfintele taine, a fost înmormântat la 23 decembrie 1998 la Valea Mare, celebrant fiind pr. Petru Gherghel, cu participarea a 31 de preoţi. Informaţiile din publicaţiile vremii arată că a decedat la Prăjeşti, iar data morţii este cea de pe cruce, în registru fiind notată greşit.

Pe spatele crucii din centru este aplicată o placă din bronz având înscrisul: „Şi pentru aceasta mă rog / ca iubirea voastră să crească / tot mai mult în cunoştinţă şi în / toată priceperea pentru ca să / deosebiţi ceea ce este mai bun / ca să fiţi curaţi şi fără priha-/nă în ziua lui Cristos, plini de roadele dreptăţii prin Isus Cris-/tos, spre mărirea şi lauda lui / Dumnezeu / (Sf. apostol Pavel către / filipeni) / (cap. 1 vers. 9-11)”.
Sursa Ercis. ro  Scris de pr. Cornel Cadar